Kim Jiyeong, nascuta in 1982

Aparut in toamna lui 2016, romanul Kim Jiyeong, nascuta in 1982 a fost dublu premiat in Coreea, obtinand in 2017 Premiul „Scriitori de azi“ si fiind votat „Cartea anului“ de retelele de librarii. Intampinat cu entuziasm de critica si laudat de staruri K-pop, bestseller in Coreea (unde a declansat o dezbatere la nivelul intregii societati), S.U.A. si Japonia, cu vanzari internationale de peste 1,8 milioane de exemplare, a devenit o carte-cult. In 2020, romanul a fost nominalizat, in S.U.A., la National Book Award for Translated Literature, iar in Franta, la Prix Emile-Guimet de litterature asiatique. Este tradus in peste 20 de tari. A fost ecranizat in 2019, filmul fiind la randul lui un succes de box office.

Kim Jiyeong are 33 de ani si o viata normala, un sot iubitor si o fetita adorabila. Locuieste intr-un apartament modern, intr-un cartier rezidential nou din Seul. S-a nascut intr-o epoca in care fetele dobandisera dreptul sa mearga la scoala, la facultate, sa aiba o cariera. Ar trebui sa fie fericita. Si totusi, intr-o buna zi, tanara incepe sa se poarte ciudat. La inceput, sotul crede ca glumeste imitandu-si mama sau fostele colege de facultate. Dar in curand Jiyeong ajunge la psihiatru, iar raceala clinica a consemnarii specialistului ne dezvaluie o drama care nu este doar personala. Ca atatea alte fete, Kim Jiyeong nu ar fi trebuit sa se nasca. Pentru ca era fata, si-a dezamagit parintii in clipa cand a venit pe lume. Pentru ca era fata, la scoala si la facultate a fost tratata altfel decat colegii sai, exact cum i s-a intamplat dupa absolvire, cand si-a gasit o slujba. Mai tarziu si-a asumat rolul de mama si s-a dedicat copilului, sacrificandu-si cariera. Si atunci, sa fie „nebunia“ lui Kim Jiyeong o exprimare exacerbata a ceea ce simt toate celelalte femei?

• Ma gandesc mereu ca Jiyeong trebuie sa existe pe undeva. Probabil pentru ca seamana extrem de mult cu prietenele mele, cu colegele mai in varsta sau mai tinere si, intr‑o buna masura, si cu mine. Pe tot parcursul cartii am zugravit‑o pe Jiyeong frustrata si nemultumita, dar n‑am avut incotro, caci stiu sigur ca asa a crescut si asa a trait. Poate ca si eu am fost la fel.

  CHO NAM-JOO