Demonii

Raul este in exterior si, in egala masura, in noi insine. In fiecare dintre noi - si, poate, de aceea, in romanele lui Dostoievski nu poti gasi un personaj complet "nevinovat" sau "pur". Traducerea revizuita si actualizata semnata de Antoaneta Olteanu ofera un nou titlu de referinta al colectiei RAO Clasic. Demonii reprezinta un apogeu al figurilor imperfecte si intunecate, angrenate in lupta pentru identitate, valori morale, moarte, vointa, dragoste carnala sau dragoste spirituala, lacomie, libertate, obsesie, ratiune, credinta, suicid. Lupta pentru tot ceea ce reprezinta omenescul, de fapt. Asa cum scria Harold Bloom, Dostoievski, "acest Shakespeare al romancierilor, isi inzestreaza personajele cu o intensitate a trairii pe care doar operele Marelui Will au atins-o si, in plus, le face sa poarte povara rusinii, un lucru pe care Shakespeare nu a fost capabil sa-l realizeze"

Roman politic, drama psihologica si tragedie la scara larga, Demonii este adesea considerat o alegorie profetica a consecintelor catastrofale ale nihilismului moral aparut in anii 1860 in Rusia, sub influenta modernitatii occidentale. Un oras fictiv de provincie este cuprins de haos cand devine centrul unei tentative de revolutie orchestrata de tanarul conspirator amoral Piotr Stepanovici Verhovenski, fiul unui liberal de moda veche, alaturi de Nikolai Stavroghin, un mosier rafinat si misterios, cu o latura intunecata. Impreuna, cei doi se folosesc de inginerul Kirillov, care crede ca prin sinucidere poate deveni Dumnezeu, de fostul student Satov, care-si tradeaza convingerile revolutionare devenind slavofil, si de oricine altcineva, in actiuni ale caror rezultate par a fi doar scandalul, crima si tragedia.