Ca o imensă scenă, Transilvania...

Venerez spiritul transilvan, ale carui manifestari – de la Scoala Ardeleana la Blaga – au insemnat adevaratul proces de modernizare, occidentalizare si integrare a noastra intr-o Europa a spiritului. (Mircea Zaciu)

* * *

Nu se putea face un gest mai potrivit pentru rememorarea personalitatii marelui dascal si prestigiosului critic si istoric literar Mircea Zaciu (1928‐2000) decat reeditarea acestei carti masive, cu titlu frumos, parca si mai reverberant in anul Centenarului Marii Uniri. La noua decenii de la nasterea Profesorului, publicul cititor de astazi poate descoperi ori resuscita din aceste pagini vibrante o figura exemplara de om si de scriitor. Unul intr‐adevar reprezentativ pentru ceea ce s‐a tot aproximat ca emblema a spiritului ardelean, definit si reamintit ca atare in exerga volumului, in formularea ramasa celebra a lui Lucian Blaga: „A fi ardelean inseamna a duce un gand pana la capat”.

Caci Mircea Zaciu isi declara inca din primele randuri apartenenta, in chipul cel mai profund, la spatiul ardelean al spiritualitatii romanesti, de care se simte legat „prin ascendenta si formatie” si in a carui valoare emblematica crede; nu neaparat intorcandu‐se spre trecut pentru a‐l idealiza si mitiza – cum se mai intampla adesea –, ci incercand sa traga din faptele culturale ale acestui tinut invataturi pentru vremea noastra: provincia patetica si grava a Romaniei apare interogata in multiplele ei fatete creatoare pentru a provoca raspunsuri de care avem nevoie acum. (Ion Pop)

* * *