Băutura noastră cea de toate zilele

Bautura noastra cea de toate zilele - iata in sfarsit cel mai indragit si cel mai bine vandut volum al lui Kingsley Amis care are ca tema mult gustatul subiect al bauturii. Alaturi de o serie de retete indelung verificate (inclusiv un cocktail numit Lucky Jim), cartea cuprinde reflectiile lui Amis despre mahmureala, dieta bautorului de cursa lunga, ghidul zgarciomanului afurisit si (probabil ca o tema de speculatie) iti dezvaluie cum sa faci sa nu te imbeti - toate acestea condimentate cu chestionare distractive despre fabricarea si consumul de alcool in intreaga lume. Amestecand cunostinte practice cu opinii amuzante, cartea aceasta este un cocktail incantator de umor, ironie si informatii distilate, servit de unul dintre marile spirite ale secolului trecut.

Cartile care compun aceasta colectie - Despre bautura. Bautura noastra cea de toate zilele (volum de la care am imprumutat titlul cartii de fata) si Ce-ti mai face paharul - au fost scrise de Kingsley Amis intre 1971 si 1984, o perioada prolifica, in care au vazut lumina tiparului alte opt carti, precum si o serie de reeditari. Cele doua titluri reprezinta munca unui om al carui interes pentru alcool transcende in chip evident zona preocuparilor ocazionale. Intr-adevar, Amis a fost un bautor - chiar un "bauturolog", daca se poate spune asa - deopotriva savant si practicant si, mai presus de toate, un connaisseur. In pofida faptului ca uneori sustinea ca e ignorant, cunostintele lui despre bautura erau impresionante, chiar enciclopedice. Si, enciclopedice la randul lor, aceste volume se impun a fi redate fara prescurtari. Ceea ce, pe alocuri, va crea o anumita redundanta. Ca toti tovarasii de pahar, si Amis se repeta din cand in cand. Dar, aidoma celor mai buni dintre acestia, el este intotdeauna amuzant - iar sa ignori cea de-a doua disertatie a lui, absolut comica, referitoare la vinul albanez (sau la scotch-ul Speyside, sau la scandaloasa combinatie dintre berea lager si limeta), doar pentru ca a mai existat una in interiorul cartii ar fi ca si cum ai refuza un Laphroaig doar pentru ca ai baut un Glenfiddich la inceputul serii. Iata asadar aici, necenzurata, intreaga colectie de cugetari amisiene referitoare la bautura, in care va fi vorba si despre istorie, eticheta, moravuri sociale, secrete comerciale, mistere si, desigur, despre aspectele practice ale convivialitatii. Acesta este, prin urmare, un Amis de cea mai buna calitate: netrunchiat, nefiltrat si innobilat de patina timpului. Noroc!