Controversa izbucnita la sfarsitul anului 1931 si inceputul anului 1932 intre istoricul Constantin C. Giurescu - alaturi de care s-au aflat istoricii Petre P. Panaitescu, Gheorghe I. Bratianu, Ioan C. Filitti, Dumitru Bodin, precum si personalitati ale altor domenii (Filologie, Istoria Artei, Arheologie) - si marele istoric Nicolae Iorga, sprijinit de unii partizani marginali ai sai, controversa cunoscuta si ca "Scoala noua istorica" versus "Scoala veche de istorie" (de aici - Controversa), a provenit dintr-un fenomen complex al vietii publice romanesti: polemic, psihologic, ideologic, cultural si politic.

In acest context multiplu, controversa istoriografica a fost vazuta in contemporaneitate cu mai multe fatete de scena publicistica si de cei care au mentionat-o in marturiile lor, de la conflictul personal, la o ciocnire profesionala pe terenul instabil al Domeniului si la o competitie pe plan politic, in contextul noului regim instalat dupa lovitura de stat din iunie 1930.

Ipoteza de lucru pe care o analizam aici este daca, dincolo de conflictul personal Giurescu - Iorga, de rivalitatea dintre partidele lui Gh.I. Bratianu si Nicolae Iorga si dincolo de impresia generala, inca vaga, a unui conflict intre generatii, Controversa a avut un fond statal, de reflectare contradictorie a situatiei generale a statului national unitar "Romania Mare", si o influenta in degradarea imaginii savantului pana la afirmatia asasinilor lui ca "au omorat politicianul, nu istoricul".